Ce este manifestarea și de ce este important conceptul de sine în manifestare?

În primul rând, aș vrea să lămuresc ce NU este manifestarea? Ei bine, manifestarea NU este magie sau vrăjitorie. Poate că este un cuvânt ce declanșează scepticism, dar se traduce simplu prin „materializare”.

Acum, ce este manifestarea?

Manifestarea este un fel de a fi și reprezintă materializarea gândurilor și convingerilor predominante în realitatea ta exterioară. Noi manifestăm non-stop, secundă de secundă, inferent că o facem în sens pozitiv sau negative. Tot manifestare se numește. Ca să îți înțelegi realitatea, cu absolut toate aspectele ei, analizează-ți gândurile predominante și poveștile pe care le tot spui și crezi cu privire la tine, cu privire la oamenii din viața ta, cu privire la situațiile din viața ta, cu privire la viață, în general. Ce constați? Se aseamănă, nu-i așa? Și nu numai că se aseamănă, ci se oglindesc. Cu alte cuvinte, realitatea ta reprezintă o protecție, o oglindă, o hologramă a gândurilor. De aceea se spune că ”mintea este arhitectul realității.” E ca și cum ai face o schiță în minte, schiță care se materializează ulterior și în realitate.

Mai mult decât atât, manifestarea nu este despre ceea ce faci, ci despre cine EȘTI! Este despre identitatea ta, despre cine crezi tu că ești în raport cu tot ceea ce există pe lumea aceasta.

Identitatea ta reprezintă suma convingerilor și poveștilor pe care tu ți le spui și le crezi despre tine. Aceste convingeri sunt formate încă din copilărie de către adulții de la acel moment (părinți, bunici, rude, profesori, prieteni). Mintea ta subconștientă (în care este înmagazinată 95% din informația brută și nefiltrată) este plină de asemenea convingeri toxice (majritatea inconștiente, dar foarte bine înrădăcinate). Iar ea nu face decât să îți dea dreptate. Așadar, ceea ce întreții în interiorul minții tale se va manifesta în exterior. Tocmai de aceea, în continuare, îți voi da o listă cu câteva convingeri toxice în baza cărora este posibil să funcționezi în prezent: nu contez, nu sunt suficient de bun, nu merit, nu sunt iubit, nu sunt dorit, nu am niciuun sens, nu valorez, nu pot/ nu sunt capabil. Aceste convingeri s-au format în copilăria timpurie, în urma unor experiențe traumatice, atunci când: poate ai fost abandonat de unul din părinți, poate ai avut părinți indisponibili emoțional, poate ai fost abuzat fizic sau psihic, poate că ai fos respins (mama/tata nu te-au vrut), poate ai fost jignit/umilit, poate ai trait preponderant în certuri și severitate, poate în majoritatea timpului ai fost singur, poate ai auzit frecvent tot felul de vorbe grele (viața e grea, trebuie să muncești mult, bani se fac greu, iubirea e o prostie, nu meriți, ești bun de nimic etc.).

Acestea sunt doar câteva legături între experiențele și convingerile preluate, care se manifestă în realitatea ta și în prezent. Am vrut să faci acest exercițiu ca să conștientizezi că ceea ce ai trăit în copilărie (negativ) și-a pus amprenta asupra realității tale actuale. Și nu numai că și-a pus amprenta, dar se reflectă în proporție de aproape 100%. Și sunt convinsă că te regăsești măcar în 30% dintre ele.

Încă o dată îți spun: Subconștientul funcționează pe cel mai simplu principiu posibil. Se numește “Ai dreptate!”. El nu te contrazice niciodată! Dacă tu spui: „nu merit asta”, el te va susține și va spune “Ai dreptate!”, dacă spui ca te îmbolnăvești repede, că ești bolnav, că te doare, că nu te poți vindeca, el va spune “Ai dreptate!”, dacă spui ca nu te iubește nimeni, el va spune “Ai dreptate!”. Dacă spui ca ai totul, el îți va da dreptate și îți va oferi, îți va da înapoi ceea ce tu îi transmiți.

Ce înseamnă că subconștientul te susține și îți dă dreptate? Înseamnă că te pune în situații care să îți demonstreze că ceea ce gândești tu despre tine se transpune în realitate în proporție de 100%. Dacă tu nu te simți suficient de bun, vei intra în situații în care te vei simți real insuficient. Dacă, la nivel profund, nu te simți iubit, vei intra în relații care îți vor consolida această concepție de sine. Dacă nu crezi că valorezi, vei intra în situații care să te facă să te simți un om mic, inferior, fără valoare. Ți s-a întâmplat asta de atâtea ori, nu-i așa? Doar că ai trăit pe pilot automat și nu ai conștientizat toate aceste lucruri. Pe de altă parte, sunt convinsă că ai avut parte de momente în care ai fost încrezător, sigur pe tine, super energic, încât aveai impresia că poți muta și munții? Cum arăta lumea ta, realitatea ta atunci? Cum o vedeai? Cum te simțeai? Cum roiau oamenii în jurul tău? Cum te vedeau?

Ei bine, de aceea este extrem de importantă schimbarea identității, a concepției despre sine. Tocmai pentru că ceea ce se regăsește în interior, în gândire, în simțire, se reflectă 100% în exterior.